Port popular

Portul popular  din Sâncraiu

Locuitorii maghiari din acest ţinut se ocupau îndeosebi cu agricultura şi creşterea vitelor. Relativa ne-productivitate a pământului a făcut ca populaţia să fie nevoită din timpuri străvechi să-şi procure cele necesare traiului şi prin alte mijloace. Astfel, în lunile de vară, ţăranii coborau în grupuri la şes, în Pusta ungară (Alföld) pentru a lua parte la seceriş şi la strânsul recoltei. De aici au împrumutat o serie de elemente de port maghiar de şes.

Costum popular  femeiesc

             Portul diferă în funcţia vârstei femeilor. Fetele poartă părul împletit în două codiţe. Pe cap, de la confirmare (vârsta de 14 ani), fetele poartă o frumoasă coroniţă cunoscută sub numele de murună (párta). Aceasta este bogat încărcată cu mărgele colorate, fiind purtată de fete până ce acestea se mărită. În spatele coroniţei sunt ataşate panglici şi noduleţ din mătase. Cămaşa albă largă este pliată pe mâini şi cusută cu aţă roşie la umeri, încheieturi şi în lateral. Cămaşa femeilor mai vârstnice este cusută cu aţă albastră sau neagră. Peste cămăşi se poartă o vestă(pieptar) strânsă şi ornamentată. Catrinţa femeii este bogat ornamentată acoperind fustele. Culoarea fustei de vedere diferă în funcţia sărbătorilor şi este bogat ornamentată la talie. Pe mâna dreaptă fetele poartă un baticmare. Cizmele femeilor sunt negre, dar pot fi şi de culoare roşie. Portul femeilor vârstnice nu acceptă culorile vii. Cum spun localnicii, culorile acestui port sunt sinistre (maro, verde, violet, negru).

Portul popular bărbătesc                                                         

           Pe cap bărbaţii au o pălărie cu un penaj divers. Cămaşa albă pliată este simplă, fără modele. Vesta bărbătească poate fi decorată, dar nu este strânsă pe corp. Pantalonii pot fi largi pliaţi care dau aspectul unei fuste acoperite în faţă cu o catrinţă simplă. Cu înaintarea vârstei, pantalonii albi largi sunt înlocuiţi cu pantalonii strâmţi groşi având culoarea gri sau verde. În picioare poartă cizme de culoare neagră.

Iarna dar şi de zilele de sărbătoare, bărbaţii poartă o haină pitorească lungă de postav, un suman lung alb – szür în limba maghiar㠖  care este o haină de stepă, adusă în Transilvania în secolul XIX din Pusta Ungariei, fiind nelipsită, pe lângă buika, din portul bărbătesc al maghiarilor din ţinutul Călatei. Fiind o haina bogat ornamentată, se poartă doar pe umeri, de aceea partea superioară este mult mai largă decât cea inferioară, iar mânecile ajung pana la talie. Reverele şi gulerul mare pătrat ce ajunge în spate până la talie sunt bogat cusute şi decorate cu aplicaţii din postav negru sau colorat. Decoraţiile au şi o încărcătură simbolică. Această haină se încheie în faţă cu o curea, fiind cel mai reprezentativ element al portului popular maghiar din Sâncraiu. În trecut frumuseţea şi somptuozitatea sumanelor se remarcau mai ales în zilele de sărbătoare şi la nunţi, când erau purtate de toţi bărbaţii. Mirele trebuia neapărat să îşi comande până în ziua căsătoriei un szür la un meşter vestit.