Casa de rugăciune baptistă și comunitatea baptistă din Sâncraiu
Misiunea baptistă din Țara Călatei a început în anul 1888, iar influența acesteia a ajuns și în localitatea Sâncraiu. În primii zece ani ai activității misionare au apărut primele roade, luând astfel naștere comunitatea baptistă din Sâncraiu.
La început nu exista o casă de rugăciune, astfel serviciile religioase se țineau în case particulare, credincioșii se adunau în casa lui András Gábora în această perioadă.
În anul 1911 a fost construită casa de rugăciune (fotografia realizată în 1922).
Comunitatea baptistă își trage numele din practica botezului la maturitate. Pe scurt, există două motive importante care stau la baza botezului credinciosului adult.
Primul este faptul că botezul ține de relația personală cu Dumnezeu. O relație poate exista doar atunci când omul Îl cunoaște pe Dumnezeu și decide că dorește să trăiască alături de El. Din acest motiv, botezul nu este administrat copiilor foarte mici, dar nici nu este legat strict de o anumită vârstă. Totul depinde de momentul în care o persoană ajunge să-L cunoască pe Dumnezeu -mai mult decât simpla convingere că Dumnezeu există- și ia hotărârea de a avea o relație cu El.
Al doilea motiv vine din sensul cuvântului grecesc aflat în spatele noțiunii de botez. Noul Testament a fost scris inițial în limba greacă, iar termenul „baptidzo” înseamnă „a scufunda” (de aici provine și denumirea de „baptist”). Recunoașterea acestui sens a cuvântului nu este nou, datează încă din perioada Reformației, iar practica botezului prin scufundare a început deja în anii 1520. Cei care au primit botezul în acea perioadă erau numiți anabaptiști („rebotezați”)
Botezul prin scufundare era practicat în aer liber, în condiții naturale, de preferință în apă curgătoare. Acest lucru s-a schimbat în perioada regimului comunist, când practica a fost interzisă, din acest motiv, comunitățile baptiste au amenajat în casele de rugăciune baptisterii speciale. Totuși, în multe locuri s-a păstrat amintirea practicii în aer liber printr-un peisaj pe peretele din spatele baptisteriului, în care un pârâu curge simbolic spre bazinul de botez. Prin aceasta, scopul nostru este să trăim convingerea izvorâtă din credința noastră, că Dumnezeu ne-a răscumpărat, sângele lui Isus Hristos ne-a curățat de păcate, și că nu mai suntem sub puterea răului.
„Adevărat, adevărat vă spun”, le-a răspuns Isus: „Oricine trăiește în păcat este rob al păcatului. Iar robul nu rămâne pentru totdeauna în casă; fiul însă rămâne pentru totdeauna. Deci, dacă Fiul vă face liberi, veți fi cu adevărat liberi.” (Ioan 8:34–36)
Chemarea pe care am primit-o de la Dumnezeu este să vestim, prin faptă și prin cuvânt, posibilitatea unei vieți răscumpărate și eliberate de păcat.
„Și le-a zis: „Așa este scris [și așa trebuia să fie]: Hristos să pătimească și să învie din morți a treia zi și să fie propovăduite, în Numele Lui, pocăința și iertarea păcatelor printre toate neamurile, începând din Ierusalim.»” (Luca 24:46–47)
În prezent, întâlnirile noastre au loc în casa de rugăciune renovată, în fiecare duminică de la ora 10:00 dimineața și de la ora 17:00 după-amiaza. De asemenea, avem o întâlnire în timpul săptămânii, miercurea de la ora 19:00, iar vinerea seara, de la ora 19:00, ne întâlnim cu tinerii.
Fie ca binecuvântarea lui Dumnezeu să fie peste toți locuitorii satului!
